O entorsa este termenul care defineste o intindere sau o ruptura a ligamentelor unei articulatii. Cele mai frecvente entorse au loc la nivelul gleznei, dar se pot manifesta si la nivelul genunchiului, umarului sau al articulatiilor mainii si degetelor.
Afectarea articulatiei in urma unei entorse are trei grade:
- gradul I – leziuni structurale la nivel microscopic, ce se manifesta printr-o usoara sensibilitate dureroasa locala, fara afectarea mobilitatii si a stabilitatii articulare;
- gradul II – ruptura partiala a ligamentului, cu umflarea vizibila a zonei, durere si sensibilitate ridicata, dar fara instabilitate articulara sau cu o forma usoara de instabilitate;
- gradul III – este o entorsa severa, urmare a unei rupturi complete a ligamentului, cu umflarea zonei, durere si instabilitate articulara.
Entorsa la nivelul gleznei este cea mai frecventa, iar cel mai des se produce prin inversie. In aceasta situatie, talpa piciorului este adusa in interior, rezultand intinderea sau ruperea ligamentelor din exteriorul gleznei. O forma severa de entorsa implica intinderi ale ligamentelor superioare din exteriorul gambei. Mai rar, se poate produce si entorsa gleznei prin eversie, situatie in care talpa piciorului este fortata spre exterior. In urma acestei miscari dincolo de limitele normale, pot sa apara leziuni ale ligamentelor interioare de la nivelul gleznei.
Entorsele sunt provocate de accidente, in timpul mersului sau al activitatilor sportive. Mersul pe suprafete neuniforme, aterizarile gresite in urma unor sarituri, mersul pe tocuri pot duce la entorse ale gleznei, iar pivotarile pe un picior genereaza entorse ale genunchiului. Accidentele de bicicleta, dar si cele rutiere pot duce la entorse, uneori severe, iar cazaturile pot cauza inclusiv entorse ale mainii. Unele sporturi, cum sunt schiatul, tenisul, fotbalul, voleiul, baschetul, implica un risc crescut de producere a entorselor la glezna si la genunchi. Un alt factor de risc este pregatirea inadecvata inaintea unui efort fizic.
TRATAMENT
Primele modalități de a trata entorsa sunt odihna, aplicarea unor comprese cu gheață, bandajarea locului afectat și ridicarea membrului. Tratamentul entorselor depinde de gradul de accidentare și de articulația afectată. Pot fi folosite diferite medicamente antiinflamatorii pentru a reduce durerea.
Articulația ar trebui să poată fi folosită din nou destul de repede, în cazurile mai ușoare de la 1 la 3 zile după suferirea entorsei.
Sunt necesare exerciții speciale pentru redobândirea forței și reducerea riscului agravării leziunii. Articulația poate fi sprijinită prin bandaje ce au rolul de a o proteja de o agravare a leziunii.
Imobilizarea prelungită, întârzie vindecarea entorsei, ducând, de obicei, la atrofie musculară și la rigidizarea articulației. Elementele unei strategii eficiente de reabilitare în cazurile tuturor tipurilor de entorse includ creșterea treptată a mișcării și practicarea unor exerciții de întărire musculară progresivă.